miercuri, 30 decembrie 2009

1 euro = 1,3 ron. Laudati, si cantati, si va bucurati!

   De cand am creat acest blog mi-am promis mie insami, si voua deopotriva, ca voi scrie si despre altceva decat politica. Mai precis despre educatie, despre psihologie (ca un hobby, deocamdata), despre dezvoltare personala atat cat ma pricep si cat inteleg. Zilele acestea m-am ,,incins la niste discutii” pe tema educatiei, printre altele, incercand sa postez comentarii pe alt blog, ce-i drept foarte celebru si foarte primitor. Dar la un moment dat ideile s-au napustit atat de navalnic incat era si pacat sa nu incerc, cu ajutorul lor, sa incropesc prima mea scriere la sectiunea educatie. Mi-ar placea sa stiu ca interlocutorii mei, care au cel putin meritul de a-mi fi suportat ideile pana la un moment dat, sa caute aici continuarea lor. E alegerea lor si daca o vor face le spun de pe acum ,,Bun venit!”.

   Desi e vacanta, concediu, somaj sau cum vreti sa mai numiti aceste zile in care copiii, dar si noi pe langa ei, incercam sa ne bucuram de cele mai austere sarbatori de dupa revolutie, stirile, evenimentele din domeniu nu lipsesc. Numai bine am plecat, cu voie, fara voie, din scoli, cu mai putini bani chiar inaintea sarbatorilor desi in unele sectoare inca se dau prime (a dracu’ criza asta, e ca in fabula lui Alexandrescu, doar pentru catei), si a inceput agitatia cu banii pentru carti. 130 lei – suta de euro. Mama, ce s-a apreciat leul si nu stiam! Nu ma pricep la felul in care ni se invart banii pe sub nas, s-ar putea sa gresesc, dar intreb si eu: pentru ce ati luat 15,5% din salarii chiar inainte de sarbatori (sume care inseamna 200-500 lei) si apoi ne dati fix de Craciun bani pentru carti? Dumneavoastra, domnilor guvernanti, v-ati pus carti pe masa de Craciun? Nu prea mi se pare. Nici la ziua d-nei Udrea n-am vazut carti prin farfurii. Sau vreti sa credem ca brusc va pasa de calitatea invatamantului si de pregatirea noastra? Nu ma intelegeti gresit, sunt om de litere, stiu ce e aia o carte si care e valoarea ei, dar daca sunt in criza ma bucur sa redescopar bibliotecile care imi pot oferi ceea ce am nevoie fara a-mi afecta bugetul. Pentru ca, domnilor guvernanti, daca nu stiati, la noi, aici, jos, criza chiar se simte. Cunosc foarte multi profesori care nu au avut cu ce face sarbatorile anul acesta, nici macar la un nivel decent, care au recurs la tot felul de artificii (si nu din alea care se aprind si fac frumos) pentru a oferi copiilor si familiilor strictul necesar. Si in acest context veniti si aruncati cu 130 lei spre noi si mai cereti si justificarea pentru cheltuirea acestor bani? Nu am cuvinte! Vreau doar sa-i felicit pe colegii care au crezut acum un an ca salariile lor vor fi mai mari cu 50% si care probabil in acest an au votat la fel. Sa traiti bine!

P.S. Revin cat de curand cu noi postari, sunt subiecte care pur si simplu nu merg in acelasi text. Acest subiect era,,arzator la ordinea zilei".

marți, 29 decembrie 2009

De-a copilaria


Cînd dulci colinde cad

Simţim nevoia vie

De-o casă, de un brad

Şi de copilărie.



Afară-i iarnă grea

Ninsoarea e albastră

Iar noi ne vom juca

De-a toată viaţa noastră.



Pe geamuri mîini de sloi

Îşi ţes în gheaţă ia

Noi ne jucăm de-a noi

Şi de-a copilăria.



Ninsori pe care bat

Şi focul mai tresare

Şi am adus un brad

Şi i-am cerut iertare.


 

Ne aşezăm pe jos

Un fel de plîns ne pierde

O, brad, o, brad frumos,

Cu cetina tot verde.




Atîtea-nstrăinări

Şi inutile toate

Ni-i dor de adevăr

Şi de intimitate.



Copii, copii frumoşi,

Prefaceţi-vă bine,

Că-l aşteptaţi pe Moş

Şi credeţi că şi vine.



Hai, Moşule, apari

Să-ţi cînte vechiul nume

Copii cu ochii mari

Privind în altă lume.



Se arată timpul cînd

Din epoca săracă

Un om pe Moş jucînd

Devïne ce se joacă.


Adrian Paunescu




Dragul meu prieten, în anul ce va să vină...iartă...iubeşte...zâmbeşte...exprimă-te...
relaxează-te...ajută un bătrân...acceptă un compliment...ascultă-ţi prietenii...reia un proiect abandonat...fii înţelegător cu tine şi cu alţii...uită-te la un album cu fotografii...ascultă tăcerea...aminteşte-ţi întotdeauna că nu eşti singur...spune-le celor dragi cât de mult îi iubeşti...joacă-te cu un copil...citeşte o carte bună...alege-ţi o stea de pe cer...fii copil încă o dată...dă-ţi voie să mai şi greşesti...lasă-i pe alţii să te ajute ...renunţă la ce nu-ţi place...îndeplineşte-ţi promisiunile...priveşte atent o floare...cumpără-ţi ceva ce iţi doresti de mult...speră că tot ce-ţi doreşti se va îndeplini...ajută-i pe alţii...respiră profund...fă-ţi un cadou...iubeşte...fii fericit! 


,,La mulţi ani!"







vineri, 18 decembrie 2009

Afara ninge(sau ploua?)!

  Se vede cu ochiul liber: afara ninge. Sa traiti bine! De cateva zile ma intreb ce-as putea sa mai spun, ce-as putea sa mai scriu. Am avut grija de ,,sufletul meu" ca daca nu am eu, atunci cine? Ei, asta-i alta poveste.
  Sunt la sectiunea ,,politica". Dupa consultarile presedintelui cu partidele(era sa scriu confruntari si nu greseam) am primit tot felul de semnale: ce parere am, care-i pozitia, cum mi se pare? E semn bun daca unii imi solicita parerea. Am intrat pe blog, am recitit articolul cu,,Baga-ti mintile-n cap...'' si primul impuls a fost sa-i dau un copy-paste. Pe cei din PDL(si aici il includ si pe presedinte si va rog sa nu ma contraziceti) ii putem acuza de multe dar de inconsecventa nu. Persista in aceeasi atitudine. Chestia cu ,,baga-ti mintile-n cap" care mie mi s-a intiparit pe creier mi s-a parut a fi o constanta si in comportamentul presedintelui pe toata durata consultarilor. De la inaltimea celor 0,33 procente cu care a castigat de fapt si-ar dori supunere si ascultare de la toti romanii ca doar e presedintele tuturor. Cam mica...autoritatea asta. Va avea de furca in acest mandat cu aceste procente. Prevad ca multi care sunt de cealalta parte  ii vor aminti suparator de des ca victoria lui este foarte fragila. Iar incercarea lui de a atrage in malaxorul guvernarii toate partidele de-a valma sub pretextul reconcilierii si al uniunii nationale nu poate pacali chiar pe oricine. Unii lideri nu au uitat mandatul pe care electoratul l-au dat lor si partidului. Ma refer la liderul liberal in primul rand care a inteles foarte bine(cum era si de asteptat) care este dorinta majoritatii pe care o reprezinta. A ales opozitia pentru ca e nevoie de o opozitie puternica poate la fel de mult ca si de un guvern puternic. Si cine poate sa se mai indoiasca de faptul ca un guvern condus da Boc ar fi puternic(vi s-a parut ca zambesc? era doar o parere...)?
  Se vorbeste de faptul ca PNL a ales opozitia, deci lupta. Discutam si aseara cu colegii liberali despre acest aspect. PNL ar fi fost in iuresul luptei oricum. Razboiul dintre presedinte si liberali devine din ce in ce mai ascutit si mai fatis. Daca in timpul guvernarii DA cand cele doua partide erau parteneri cu acte la guvernare cei din PDL au inteles ca lupta (insemnand atacuri si lovituri sub centura, refuzul comunicarii si al cooperarii eficiente) e singurul mijloc prin care se poate guverna intr-o alianta, stau si ma intreb cam cum s-ar fi desfasurat actul guvernarii in momentul de fata dupa tot ce s-a petrecut in campanie si la alegeri? Cred ca lupta e putin spus. Jihad, genocid, canibalism. Intr-un fel lupti cand esti de cealalta parte a baricadei cand iti privesti adversarul in fata si cu totul altfel lupti cand esti cot la cot cu el si te trezesti netam-nesam cu tot felul de lovituri neasteptate.
Mda. Afara ninge(sau ploua?)!

joi, 17 decembrie 2009

Tombe la neige...

http://www.trilulilu.ro/iliusincotelnic/601419f912d133

http://www.trilulilu.ro/zina2oo1/f4e2e069a2cf38

 



joi, 10 decembrie 2009

,,Prietenia pe care nu o leagă inţelepciunea, lesne o dezleagă nebunia." 
E valabil si pentru alianţe. 
Cu tine 

Cu tine viaţa mea se luminează, 
Cu tine hotărăsc a obosi,
Cu tine urc astenic spre amiază
Şi mă sfârşesc în fiecare zi.

Cu tine e-mpăcare şi e luptă,
Cu tine este tot şi e nimic,
Cu tine-mi înfloreşte lancea ruptă,
Cu tine sunt şi mare, sunt şi mic.

Cu tine totu-i parcă unt pe pâine,
Cu tine bradu-i brad, şi nu sicriu,
Cu tine astăzi mi se face mâine.
Cu tine mor pentru a fi mai viu.

Cu tine poezia mea există,
Cu tine chem zăpezi şi-alung zăpezi,
Cu tine nici tristeţea nu e tristă,
Cu tine eu te văd când nu mă vezi...

Cu tine sunt nedrept şi sunt dreptate,
Cu tine sunt gelos şi sunt gheţar,
Cu tine-ncep şi se termină toate,
Cu tine într-un schit apar - dispar.

Cu tine e lumină şi-ntuneric,
Cu tine zac să mă-nsănătoşesc,
Cu tine cubul redevine sferic,
Cu tine ce-i drăcesc e îngeresc.

Cu tine e mai rău şi e mai bine,
Cu tine reîncepe viaţa mea,
Cu tine e mai greu ca fără tine,
Dar fără tine nu s-ar mai putea.


 Adrian Paunescu
Cel mai frumos Mos Neculai din viata mea...

http://www.trilulilu.ro/nicolus/9fe2ed45c2e617

Simt nevoia sa-l daruiesc! Si mosul, asa cum il cunosc, va aprecia gestul.

marți, 8 decembrie 2009

,,Baga-ti mintile-n cap...si treci la guvernare"

   Da, m-am linistit. Pentru scurta vreme, ce-i drept, m-am speriat ca inca un plan diabolic clamat de pedelisti ar putea sa prinda contur. Si imi fac mea culpa ca am putut crede ca PNL care este cel mai matur si mai inteligent partid din Romania ar putea sa cada intr-o capcana intinsa de cine? Nu vreau sa continui decat in gand aceasta fraza. Pe liberali nu-i poate pacali decat cineva care se afla cel putin pe acelasi nivel ca si ei. Si nu procentual vorbind. Cateodata chiar nu conteaza marimea, nici chiar in politica. Atitudinea insa nu poate trece neobservata. Nu vreau si nici nu am calitatea sa comentez pozitia d-lui Tariceanu pe care il stimez foarte mult pentru felul in care l-a ,,strunit" pe Basescu cat a fost la guvernare. In schimb vreau sa salut prestatia d-lui Antonescu care a pozitionat foarte corect si transant partidul in noile conditii create. Crin se dovedeste nu numai un foarte bun comunicator dar si un negociator pe masura. Si vede aliantele politice intr-un mod foarte clar. E o noutate in politica romaneasca pentru ca reuseste sa dea impresia ca se poate alia cu oricine fara a-si pierde identitatea politica. E un lucru care ar trebui inteles de toti politicienii in primul rand in conditiile acestei democratii consensuale si, mai apoi, sa-l faca cunoscut si inteles electoratului. Aliantele sunt considerate in Romania tradari, cel putin a uneia dintre parti. Cred ca ar trebui sa intelegem ca rostul partidelor politice e sa conduca, macar din cand in cand. Vorba d-lui Vosganian:,,A acuza un partid ca vrea sa guverneze e ca si cum l-ai acuza ca s-a infiintat." Corect. Treaba asta cu aliantele seamana cu fotbalul daca vreti, care este totusi un sport atunci cand e guvernat de fair-play. Joaca fiecare la echipa lui, se intalnesc la meciuri unde se lupta pe viata si pe moarte ca sa castige iar a doua zi merg cu totii sa joace la nationala. Unde e problema? Problema poate aparea la cei care joaca prost, necistit si fac blaturi. La cei care joaca in aceeasi echipa si dau la ,,gioale" de cate ori au ocazia pentru ca ieri erau adversari la echipa de club.
    Ceea ce ma amuza grozav este stilul de negociere din PDL. Nu numai ca nu au inteles nimic din greselile (cam multe) din ultimii ani, dar se pare ca se adancesc intr-un mod din ce in ce mai deplorabil de a face politica. Cand l-am auzit astazi pe Boc adresandu-se liberalilor cu fraza ,,Politicienii sa-si bage mintile in cap si sa vina sa facem guvernul" (citat aproximativ, dar care nu denatureaza sensul), m-a pufnit rasul. Si mi-am adus aminte de comparatia PNL cu o domnisoara curtata. Eu cred ca nu-i tocmai domnisoara, e femeie in toata firea care stie ce vrea. A fost si maritata cu PDL dar n-a mers. A divortat amiabil din punctule ei de vedere. Si si-a vazut de drum, maturizandu-se si mai mult. Si ce face PDL dupa un an? Vine precum fostul sot frustrat si-i cere, injurand printre dinti, sa-si bage mintile in cap si sa se intoarca acasa. Nu ca ar muri de dorul ei dar nu poate tine casa singur. Si au un copil de crescut. Si ce-i spune fosta? In primul rand ca intre ei s-a rupt orice legatura fireasca. Ca i-ar fi foarte greu sa mai traiasca cu el sub acelasi acoperis. Ca poate oricand sa aiba alta relatie (pe care el a impiedicat-o cat a putut). Dar ca e responsabila si matura si vede cum casa se duce de rapa si copilul e tot mai amarat si pentru asta ar putea sa se intoarca. Dar sa nu se astepte la cine stie ce prestatii conjugale, la iubiri reinviate, la supunere casnica si, in general, la tot ce a dus la ruptura candva. Interesant. Vom trai si vom vedea.

  

Al doilea referendum. Lovitura de gratie

   Dupa ce a pacalit destui romani cu ideea referendumului din turul I , romani care, cu cat erau mai neinformati, cu atat erau mai inversunati (acestea fiind impresii cat se poate de reale din sectiile de votare), Basescu ne-a dat lovitura de gratie in turul II. Si a fost tot un referendum dupa parerea mea pentru ca intrebarea potrivita ar fi fost: ,,Sunteti de acord ca d-l Traian Basescu sa ramana presedintele Romaniei?" O intrebare la care s-ar fi raspuns cu da sau nu in proportii asemanatoare cu rezultatele obtinute. Si probabil multi romani nici n-ar fi observat vreo diferenta sau ceva neobisnuit. Si acesti multi romani sunt cei care au votat negativ fara a avea neaparat vreun argument sau cei al caror vot a fost cuantificat in cativa banuti si ceva merinde. Trebuie sa recunoastem ca semenii nostri infometati au decis pentru noi si acest lucru nu e prima data cand se intampla. La fel cum diaspora a crezut ca voteaza anticomunismul nestiind ca durerile actuale ale Romaniei pe care ei au parasit-o sunt mult mai mari si de cu totul alta natura. Si votul unora si al celorlalti e valid si noi nu putem comenta sau contesta. Asta o pot face in schimb cei care au argumente ca dincolo de manipulare este furt.
    Privind in urma la aceasta campanie imi dau seama ca toti actorii, indiferent de interese si orientari, au contribuit la situatia in care suntem azi, aceea de a avea perspectiva a inca 5 ani cu Basescu presedinte. Orice discurs de campanie, indiferent de intentia initiala de a prezenta poate un program, principii, solutii, ajungea inevitabil la subiectul Basescu. Nefiind un personaj care sa fie in stare sa genereze un trend pozitiv, el ramane exemplul cel mai convingator ca publicitatea negativa iti poate aduce cam tot atatea foloase sau chiar mai multe decat o campanie bine structurata si care, culmea, ar fi costat mult mai mult. Inclin sa cred ca de la un punct incolo Basescu a fost constient de acest lucru si l-a folosit din plin. Nu s-a mai obosit sa faca cine stie ce campanie constructiva pentru ca anticampania il aducea constant in atentia publicului. A functionat pe principiul ,,Un nebun arunca o piatra si o gramada de intelepti se chinuie sa o scoata".
   Nu am putut sa numesc victorie ceea ce s-a intamplat duminica pentru ca nu a fost, nici macar pentru ei. Nu tu sampanii, manifestari de bucurie, nimic din ceea ce ar prefigura o victorie. Un steag stramb fluturat in chip bizar de presedinte in seara alegerilor. De fapt fluturat e impropriu spus, pentru ca impresia pe care o dadea era ca se agata de acel steag precum Tarzan de o liana.
   Gata! Nu mai vreau sa vorbesc despre acest personaj. Si ce daca imi va fi presedinte inca 5 ani? Si ce daca va lua decizii care imi vor afecta direct modul de viata? Si ce daca va continua sa ignore toate legile care nu-i convin incepand cu Constitutia? Ma voi preface ca nu exista, ca mi-e bine in tara mea si ca am un viitor luminos. Dar oare voi reusi?

joi, 3 decembrie 2009

Rosu plus galben nu da totdeauna in portocaliu

   Am fost ieri la miting. Mi-am pus esarfa galbena si m-am dus. Cu oarecare strangeri de inima. Nu pentru ca era un miting PSD, ci pentru ca purtam insemne liberale si ma simteam vizata. Pentru prima data am luat in calcul posibilitatea de a fi agresata in cadrul unei asemenea manifestari. Ceea ce s-a intamplat la Timisoara de 1 decembrie ne face sa ne dorim ca aceste cateva zile pana la alegeri sa treaca cat mai repede. Desi nebunia celor care orchestreaza asa ceva nu poate trece brusc. Si indiferent de rezultat inca vom mai suporta pe pielea si pe nervii nostri destule aberatii portocalii.
   Revenind la mitingul de ieri, il pot considera reusit fara a fi neaparat subiectiva. Atmosfera a fost copia fidela a intelegerii dintre cei doi politicieni, fiind inca o dovada a faptului ca liderii unor grupuri, mai mari sau mai mici, pot imprima acestora o anume conduita. Asa cum liderul suprem al romanilor a reusit sa scoata ,,spontan'' in strada, de ziua nationala, grupuri de oameni care s-au manifestat in acest fel dupa 20 ani de democratie.
   Se puteau distinge foarte bine in marea de oameni din Sala Polivalenta cele doua pete de culoare. Era de fapt o mare rosie cu pete galbene. Bine definite. Toti liberalii pe care i-am intalnit spuneau acelasi lucru: ca vor sa poarte ceva galben pentru a se distinge. Semn de asumare a unei identitati care le face cinste si, in acelasi timp a unei optiuni recente. Cele doua culori nu s-au amestecat prea tare pentru ca era riscul de a se transforma in portocaliu (in fond, daca stam bine sa ne gandim, portocaliul se potriveste foarte bine, fiind definitoriu pentru acest partid format in egala masura din fosti social-democrati si liberali care au ,,zburat'' spre zari mai senine). Distinctia dintre cele doua grupuri nu avea urme de frustrari (poate doar sporadic, pe fetele unor liberali), de incrancenari sau orice alte sentimente pe care le-am citit pe alte fete cu doar o zi inainte. Oamenii erau destul de linistiti, poate nu prea entuziasti si asta poate fi un semn de oboseala la sfarsitul unei campanii destul de agitate. Mi s-a parut o atmosfera normala, asa cum de fapt ne dorim cu totii dupa 5 ani de zbucium. Si o atmosfera in acord cu mesajele transmise.
 

marți, 1 decembrie 2009

Combinari de trei luate cate doua

   Am ajuns la concluzia ca de fapt toata politica de zi cu zi nu e decat o matematica simpla. Ma rog, simpla atat cat iti permite nivelul de intelegere atat a politicii cat si a matematicii. Tot asistand la toate framantarile si jocurile de pe scena politica mi-au venit brusc in minte trei cuvinte: permutari, aranjamente, combinari. O potrivire mai perfecta nici ca se putea. Iar daca permutarile sunt o a doua natura pentru multi politicieni (nu cred ca toti), aranjamentele sunt aproape parte din fisa postului, combinarile apar ca o necesitate in momente de rascruce cum e acesta cand trebuie sa guvernezi si constati ca n-ai cu cine. Sunt trei forte care conteaza in politica damboviteana. Nu le mai numesc ca vi s-au ros urechile. Sa guverneze toate trei e un nonsens pentru ca nu are haz. Romanului daca ii dai paine fara circ se plictiseste. Atunci se combinara cate doua. Cate posibilitati sunt? Am aplicat eu formula, nu va mai obositi. Trei. Cate s-au fumat deja? Doua. Atunci ce ne-a mai ramas decat sa o incercam si pe a treia ca doar n-o fi bai. Sau da? Se pare ca da, judecand dupa ce s-a intamplat azi la Timisoara.

duminică, 29 noiembrie 2009

Fie painea cat de rea, trebuie sa mananc din ea

   S-ar putea sa-i dezamagesc pe multi dintre prietenii mei care ma  viziteaza pentru ca si azi voi scrie despre politica. Va promit solemn ca dupa ce trece nebunia(sau poate si mai repede, depinde de dispozitie), voi scrie si despre alte subiecte, poate chiar unele propuse de voi. Acum insa vreau sa le raspund celor multi care au votat cu Crin si acum nu se mai regasesc. Care au cosmaruri antipesediste si se gandesc cu groaza ca mai sunt doar 7 zile pana cand vor pune stampila. Unde? Foarte greu de spus. Vor avea un singur buletin de vot si in el doua casute. Mare dilema! Ca sa va fie mai usor inchipuiti-va ca nu va e foame, desi n-ati mancat cam de multisor, dar ca stiti cu siguranta ca trebuie sa mancati ceva pentru ca altfel veti muri. Deschideti frigiderul si e cam gol. Sigur ca ati prefera sa gasiti acolo tot felul de bunatati dar aveti in frigider ceea ce chiar voi ati pus! Este o bucatica mai buna si mai sanatoasa (oare la ce ma refer?!) dar nu va ajunge. Si mai sunt doua portii, destul de zdravene, dar care v-ar merge destul de greu pe gat. N-aveti incotro, voi decideti ce mancati, dar aveti grija ca data viitoare sa puneti ceva mai bun si mai mult in frigider! 
   Schimband registrul, dar nu si ideea, as vrea sa-i intreb (retoric, desigur) pe toti antipesedistii si antipedelistii care striga in prag de alegeri si in timpul acestora ca s-au saturat: Ce-ati facut fratilor ca sa scapam de ei? Asteptati sa scada precum cotele apelor Dunarii? Daca-i lasam doar pe ei sa faca politica si noi ceilalti stam si spunem ca ne-am saturat, se intampla ceva semnificativ? Daca ai ceva de spus incearca sa o faci si intr-un mod constructiv, in afara campaniei electorale, implica-te daca te simti in stare, construieste ceva pana la urmatoarele alegeri, alatura-te celor in care crezi, chiar daca ti se pare ca nu au sanse prea mari. Nu au sanse cata vreme nu le dam noi sanse. De asta sunt nevoiti sa se alieze impotriva naturii uneori, pentru ca lucrurile trebuie sa se miste, si se misca oricum, cu ei sau fara ei. Treceti dincolo de sentimentalisme inguste si inchipuiti-va o Romanie condusa inca 5 ani de Basescu sau una condusa de un PSD discretionar, care sa impuna doar propriile conditii unui PNL aflat la mana lor. Crin si-a jucat cartea exemplar si inainte si dupa turul II, a intors lucrurile in favoarea sa si apoi a partidului. A reusit sa impuna aproape exclusiv conditii pentru viitorul guvern stiind foarte bine ca PSD accepta aproape orice fiind strans cu usa. Intr-un fel a negociat acum si cu totul altfel ar fi facut-o dupa turul II. 
   M-am adresat in primul rand votantilor lui Crin care sunt inca tristi ca nu il pot vota si in turul II.Dar daca ati votat cu Becali, Vadim, Potarca s.a. Dumnezeu sa va aiba in paza, eu chiar nu stiu ce sa va spun!

P.S. Tin sa va anunt, cu scuzele de rigoare pentru intarziere, ca am facut setarile potrivite pentru a putea sa imi lasati comentarii. Chiar si anonim.

vineri, 27 noiembrie 2009

,,Mircea Geoana nu castiga, dar Basescu sigur va pierde."

Am votat cu Crin. Cu toata convingerea. Si voi vota si in turul 2 tot cu el. Da, nu va mirati, pentru ca nu a iesit din campanie, nu de dragul lui Geoana sau al PSD ci pentru ca nu poate abandona tocmai acum. Mircea Badea a spus un adevar foarte profund: ,,Mircea Geoana nu castiga, dar Basescu sigur va pierde." Interesanta dupa primul tur a fost atitudinea celor trei si mesajul subtil pe care l-au transmis. Crin, de pe pozitia trei, a avut o atitudine de invingator si cei care au crezut si cred in el asa l-au perceput. A obtinut maximum din ce putea obtine avand in spate un partid care s-a aliniat din mers(exemplar, ce-i drept) la evolutia sa. A avut de luptat cu doua ,,stanci" cum spunea chiar el, referindu-se nu la candidati ci la partidele din spatele lor. Alianta cu PSD nu ar trebui sa ne surprinda pentru ca era pecetluita cu mult inainte de turul I, odata cu aparitia lui Jonannis.